3 definiții pentru discuit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISCUI, discuiesc, vb. IV. Tranz. A lucra pământul (pentru mărunțirea bulgărilor, afânare, distrugerea buruienilor etc.) cu ajutorul discuitorului, al plugului cu disc1 etc. – Disc1 + suf. -ui.

A DISCUI ~iesc tranz. (solul) A lucra mărunțind bulgării cu ajutorul plugului cu disc. [Sil. -cu-i] /disc + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

discui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. discuiesc, imperf. 3 sg. discuia; conj. prez. 3 sg. și pl. discuiască

Intrare: discuit
discuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • discuit
  • discuitul
  • discuitu‑
  • discui
  • discuita
plural
  • discuiți
  • discuiții
  • discuite
  • discuitele
genitiv-dativ singular
  • discuit
  • discuitului
  • discuite
  • discuitei
plural
  • discuiți
  • discuiților
  • discuite
  • discuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

discui, discuiescverb

  • 1. A lucra pământul (pentru mărunțirea bulgărilor, afânare, distrugerea buruienilor etc.) cu ajutorul discuitorului, al plugului cu disc etc. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Disc + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.