opțiuni
  • info

8 definiții pentru discriminant (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISCRIMINANT, -Ă, discriminanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Discriminatoriu. 2. S. m. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi. – Din fr. discriminant.

DISCRIMINANT, -Ă, discriminanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Discriminatoriu. 2. S. m. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi. – Din fr. discriminant.

discriminant, ~ă [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr discriminant] 1-4 a (Rar) Discriminatoriu (1-4). 5 sm Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul al doilea, a cărei valoare indică natura celor două rădăcini ale ecuației.

DISCRIMINANT, -Ă adj. (Mat.) Care face o separație între doi termeni. // s.m. Relație între coeficienții unei ecuații de gradul al doilea care indică dacă aceasta posedă două rădăcini distincte, o rădăcină dublă sau nu admite nici o rădăcină; realizant. [Cf. lat. discriminans, it. discriminante, fr. discriminant].

DISCRIMINANT, -Ă I. adj. care separă, face deosebire. II. s. m. (mat.) expresie formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi care servește a discuta natura rădăcinilor distincte ale ecuației; realizant. (< fr. discriminant)

DISCRIMINANT1 ~tă (~ți, ~te) Care discriminează; în stare să separe, să diferențieze. /<fr. discriminant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

discriminant1 (rar) adj. m., pl. discriminanți; f. discriminantă, pl. discriminante

discriminant1 (rar) adj. m., pl. discriminanți; f. discriminantă, pl. discriminante

discriminant adj. m., s. m., pl. discriminanți; f. sg. discriminantă, pl. discriminante

Intrare: discriminant (adj.)
discriminant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • discriminant
  • discriminantul
  • discriminantu‑
  • discriminantă
  • discriminanta
plural
  • discriminanți
  • discriminanții
  • discriminante
  • discriminantele
genitiv-dativ singular
  • discriminant
  • discriminantului
  • discriminante
  • discriminantei
plural
  • discriminanți
  • discriminanților
  • discriminante
  • discriminantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

discriminant, discriminantăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.