opțiuni
  • info

12 definiții pentru dielectric (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIELECTRIC, -Ă, dielectrici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Care izolează din punct de vedere electric; izolator. ◊ Constantă dielectrică = permitivitate. 2. S. m. Material izolant din punct de vedere electric și care se polarizează temporar când este introdus într-un câmp electric. [Pr.: di-e-] – Din fr. diélectrique.

dielectric, ~ă [At: MACAROVICI, CH. 106 / P: di-e~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr diélectrique] 1 a Care izolează din punct de vedere electric Si: izolator. 2 a (Îs) Constantă ~ă Raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conține între armături o substanță izolatoare și capacitatea aceluiași condensator când conține între armături aer sau vid. 3 sn Material izolant din punct de vedere electric, care polarizează temporar când este introdus într-un câmp electric.

DIELECTRIC, -Ă, dielectrici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care izolează din punct de vedere electric; izolator. ◊ Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conține între armături o substanță izolatoare și capacitatea aceluiași condensator când conține între armături aer sau vid. 2. S. n. Material izolant din punct de vedere electric și care se polarizează temporar când este introdus într-un câmp electric. [Pr.: di-e-] – Din fr. diélectrique.

DIELECTRIC2, -Ă, dielectrici, -e adj. Care izolează din punctul de vedere electric. ◊ Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conține între armături o substanță izolatoare și capacitatea aceluiași condensator care conține între armături aer sau vid. – Pronunțat: di-e-.

DIELECTRIC, -Ă adj. Izolant electric. // s.n. Mediu rău conducător de electricitate. [< fr. diélectrique].

DIELECTRIC, -Ă adj., s. n. (material, mediu) rău conducător de electricitate; izolator. (< fr. diélectrique)

DIELECTRIC ~că (~ci, ~ce) 1) și substantival (despre substanțe, materiale) Care izolează curentul electric; cu proprietăți de izolare a curentului electric. 2) (despre medii) Care conduce rău curentul electric; rău conducător de curent electric. [Sil. di-e-] /<fr. diélectrique

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dielectric1 (desp. di-e-) adj. m., pl. dielectrici; f. dielectrică, pl. dielectrice

dielectric1 (di-e-) adj. m., pl. dielectrici; f. dielectrică, pl. dielectrice

dielectric adj. m., s. m. (sil. di-e-), pl. dielectrici; f. sg. dielectrică, pl. dielectrice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIELECTRIC s., adj. v. izolant.

DIELECTRIC s., adj. izolant. (Material ~.)

Intrare: dielectric (adj.)
dielectric1 (adj.) adjectiv
  • silabație: di-e- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dielectric
  • dielectricul
  • dielectricu‑
  • dielectrică
  • dielectrica
plural
  • dielectrici
  • dielectricii
  • dielectrice
  • dielectricele
genitiv-dativ singular
  • dielectric
  • dielectricului
  • dielectrice
  • dielectricei
plural
  • dielectrici
  • dielectricilor
  • dielectrice
  • dielectricelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dielectric, dielectricăadjectiv

  • 1. Care izolează din punct de vedere electric. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: izolant izolator
    • 1.1. Constantă dielectrică = permitivitate. DEX '09
      sinonime: permitivitate
      • diferențiere Constantă dielectrică = raportul dintre capacitatea unui condensator electric care conține între armături o substanță izolatoare și capacitatea aceluiași condensator când conține între armături aer sau vid. DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.