2 definiții pentru dezgovit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZGOVI, dezgovesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A scoate găteala de pe capul miresei și a-i îmbrobodi capul cu maramă. – Dez- + govi (reg. „a ține de urât miresei” < sl.).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezgovi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezgovesc, imperf. 3 sg. dezgovea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezgovească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezgovit
dezgovit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezgovi, dezgovescverb
- 1. A scoate găteala de pe capul miresei și a-i îmbrobodi capul cu maramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Același lăutar cîntă din gură... și cînd se dezgovește mireasa. TEODORESCU, P. P. 182. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix dez- + govi (regional „a ține de urât miresei” din limba slavă (veche)). DEX '09