17 definiții pentru dezbate (discuta)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți). – Din fr. débattre.

dezbate2 [At: VALIAN, V. / V: (îvr) diz~ / S și: (înv) desb~ / Pzi: dezbat / E: dez- + bate (după fr débattre)] 1 vr (Îvr) A se lupta. 2 (Îvr; pex) A se dumiri. 3 vt (C.i. idei, legi, proiecte etc.) A examina sub toate aspectele (de obicei în ședințe publice) Si: a discuta. 4 vt A expune pe larg (în scris) Si: a trata.

DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți). – Dez- + bate (după fr. débattre).

DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg o chestiune, o problemă etc. cu una sau cu mai multe persoane (adesea în contradictoriu); a supune discuției (o hotărîre, un proiect de lege etc.). Forța partidului clasei muncitoare stă tocmai în faptul că el dezbate în fața maselor toate planurile sale, că ține seama în mod permanent de părerile oamenilor muncii, că arată cu curaj maselor lipsurile și greutățile atunci cînd acestea se manifestă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/5. ◊ Absol. Dacă nu știți ce e [iubirea], puteți, cu noțiunile d-voastră cumpărate și vîndute cu toptanul... să dezbateți toată viața, că tot nu ajungeți la nimic. CAMIL PETRESCU, U. N. 15. ◊ Refl. pas. Asemenea cestiuni nu se dezbat cu pușca în mînă. ODOBESCU, S. III 95. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «asupra») M-am gîndit să-ți propun, și sper că ai să primești, să-ți dai osteneală să vii pe o zi, două la Berlin, unde să dezbatem îndelete împreună asupra unei afaceri, destul de serioase. CARAGIALE, O. VII 271. ♦ (Jur.) A examina o cauză, un proces; a judeca.

DEZBÁTE vb. III. tr. 1. A discuta, a supune unei largi discuții (o hotărâre, o chestiune, un proiect de lege etc.) 2. (Jur.) A ține dezbaterile, a judeca în fond (un proces). [P.i. dezbát. / < fr. débattre, după bate].

DEZBÁTE vb. tr. 1. a discuta, a supune unei largi discuții (o chestiune, un proiect de lege etc.). 2. (jur.) a judeca în fond (un proces) (după fr. débattre)

A DEZBÁTE2 dezbát tranz. 1) (probleme, chestiuni) A supune unei discuții ample; a discuta pe larg. 2) (cazuri, procese) A examina într-o instanță judecătorească. /dez- + a bate

desbate v. a discuta împreună cu alții. [Modelat după fr. débattre].

desbate v. a se lepăda (sens ieșit din uz): Brașovenii se învoiesc a se desbate de sub Mihaiu BĂLC. [Lit. a se abate dela].

dezbát, -bătút, a -baté v. tr. (d. bat). Bat înapoĭ, scot bătînd, desprind: a dezbate o scîndură din gard. Dezbătăturesc. Liberez (Vechĭ). Discut, deliberez (neol. după fr. débattre). V. refl. (Vechĭ). Mă liberez, mă emancipez: se dezbătuse Cantemireștiĭ de supt ascultarea hanuluĭ (Cost. 1, 288), țara s’a dezbătut de păgînĭ. – Și azĭ: nu mă pot dezbăra de cap (Șez. 33, 25), nu mă pot pricepe, nu mă pot lămuri.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezbáte (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbát, 1 pl. dezbátem, 2 pl. dezbáteți, imperf. 3 sg. dezbăteá; conj. prez. 3 dezbátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu) dezbáte, 2 pl. (nu) dezbáteți; part. dezbătút

dezbáte (a discuta, a desface, a desprinde) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbát, 1 pl. dezbátem; conj. prez. 3 sg. și pl. dezbátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu ) dezbáte, 2 pl. (nu) dezbáteți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZBÁTE vb. 1. a discuta, a trata, (înv.) a tratarisi. (Ce subiect a ~.) 2. v. chibzui.

DEZBATE vb. 1. a discuta, a trata, (înv.) a tratarisi. (Ce subiect a ~?) 2. a chibzui, a delibera, a discuta, (livr.) a pertracta. (Să stăm și să ~ cu atenție ce să facem.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dezbáte, dezbát, vb. III refl. (înv.) a se lepăda (de cineva), a se desolidariza; a renunța.

Intrare: dezbate (discuta)
verb (VT606)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbate
  • dezbatere
  • dezbătut
  • dezbătutu‑
  • dezbătând
  • dezbătându‑
singular plural
  • dezbate
  • dezbateți
  • dezbăteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbat
(să)
  • dezbat
  • dezbăteam
  • dezbătui
  • dezbătusem
a II-a (tu)
  • dezbați
(să)
  • dezbați
  • dezbăteai
  • dezbătuși
  • dezbătuseși
a III-a (el, ea)
  • dezbate
(să)
  • dezba
  • dezbătea
  • dezbătu
  • dezbătuse
plural I (noi)
  • dezbatem
(să)
  • dezbatem
  • dezbăteam
  • dezbăturăm
  • dezbătuserăm
  • dezbătusem
a II-a (voi)
  • dezbateți
(să)
  • dezbateți
  • dezbăteați
  • dezbăturăți
  • dezbătuserăți
  • dezbătuseți
a III-a (ei, ele)
  • dezbat
(să)
  • dezba
  • dezbăteau
  • dezbătu
  • dezbătuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezbate (discuta)

  • 1. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: discuta 4 exemple
    exemple
    • Forța partidului clasei muncitoare stă tocmai în faptul că el dezbate în fața maselor toate planurile sale, că ține seama în mod permanent de părerile oamenilor muncii, că arată cu curaj maselor lipsurile și greutățile atunci cînd acestea se manifestă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/5.
      surse: DLRLC
    • absolut Dacă nu știți ce e [iubirea], puteți, cu noțiunile d-voastră cumpărate și vîndute cu toptanul... să dezbateți toată viața, că tot nu ajungeți la nimic. CAMIL PETRESCU, U. N. 15.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Asemenea cestiuni nu se dezbat cu pușca în mînă. ODOBESCU, S. III 95.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv M-am gîndit să-ți propun, și sper că ai să primești, să-ți dai osteneală să vii pe o zi, două la Berlin, unde să dezbatem îndelete împreună asupra unei afaceri, destul de serioase. CARAGIALE, O. VII 271.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: judeca

etimologie: