dezbarca [At: AR (1829), 15 ⅟15 / V: ~băr~ (S și: desb~), diz~ (S și: disb~) / S și: desb~ / Pzi: dezbarc / E: dez- + barcă (după it disbarcare, fr débarquer)] (Înv) 1 vi A acosta. 2 vir A debarca.

dezbărca v vz dezbarca

dizbarca v vz dezbarca

desbarcà v. 1. a scoate din corabie; 2. a ieși din corabie, a se coborî pe uscat.

* dezbárc V. debarc.