4 definiții pentru dezancorat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezancorat, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~ați, ~e / E: dezancora] 1 (D. ancore) Care a fost ridicat de pe fundul apei. 2 (D. nave ancorate) Care a fost eliberat prin ridicarea ancorei, permițându-i să părăsească locul de staționare în larg.
DEZANCORA vb. I. tr. A desface, a ridica o ancoră. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZANCORA vb. tr. a desface, a ridica o ancoră. (< dez- + ancora)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezancora vb. → ancora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezancorat
dezancorat adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)