7 definiții pentru devorat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

devorat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: devora] 1 (D. prăzi) Care este sfâșiat cu dinții. 2 (D. hrană) Care este mâncat în grabă, cu lăcomie. 3 (Fig; d. scrieri) Care este citit cu mare interes. 4 (Fig) Care este dorit cu nerăbdare Si: poftit, râvnit. 5 (Prc; fig) Care este privit cu lăcomie. 6 Care este distrus în întregime de viermi, agenți fizici sau chimici. 7 (D. bunuri materiale, bani) Care este risipit. 8 (Îvr; pex) Delapidat. 9 (D. spații, distanțe) Care este parcurs într-un timp foarte scurt. 10 (Fig) Care este distrus Si: mistuit, nimicit. 11 (Fig) Care a trăit intens o senzație, o stare neplăcută, o tulburare Si: consumat, frământat, măcinat.

devorat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: devora] 1-5 Devorare (1-5).

DEVORÁ, devorez, vb. I. Tranz. (Despre animale și, ir., despre oameni) A mânca cu lăcomie, a înghiți pe nemestecate. ♦ Fig. A consuma, a mistui, a înghiți. Focul a devorat casa.Expr. A devora o carte = a citi o carte de la un capăt la altul cu mare interes și fără a-și întrerupe o clipă lectura. – Din fr. dévorer, lat. devorare.

DEVORÁ vb. I. tr. 1. A mânca prada, sfâșiind-o cu dinții; a mânca lacom. 2. (Fig.) A sfâșia, a mistui, a înghiți. [P.i. -rez. / < fr. dévorer, lat. devorare].

A DEVORÁ ~éz tranz. 1) (despre animale) A mânca sfâșiind cu dinții. 2) (despre persoane) A mânca repede și cu lăcomie (înghițind fără a mesteca). 3) (despre flăcări) A arde până la temelie; a mistui. 4) fig. A citi repede și cu aviditate. /<fr. dévorer, lat. devorare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

devorá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. devoreáză

devora (ind. prez. 1 sg. devorez)

Intrare: devorat
devorat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devorat
  • devoratul
  • devoratu‑
  • devora
  • devorata
plural
  • devorați
  • devorații
  • devorate
  • devoratele
genitiv-dativ singular
  • devorat
  • devoratului
  • devorate
  • devoratei
plural
  • devorați
  • devoraților
  • devorate
  • devoratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)