20 de definiții pentru detenție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DETENȚIE, detenții, s. f. (Jur.) 1. Reținere a cuiva în stare de arest, pentru cercetări. 2. Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. 3. (Rar) Posedare, păstrare a unui bun, fără intenția de a deveni proprietarul lui. [Var.: detențiune s. f.] – Din fr. détention, lat. detentio, -onis.

DETENȚIE s. f. v. detențiune.

detențiune sf [At: GHICA, S. 116 / V: ~ie / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr détention] 1 Reținere a cuiva în stare de arest pentru cercetări. 2 (Pex) Închisoare. 3 Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. 4 (Rar) Posedare a unui lucru. 5 (Spc) Deținere a unui bun fără a fi proprietarul lui.

DETENȚIUNE, detențiuni, s. f. (Jur.) 1. Reținere a cuiva în stare de arest, pentru cercetări. 2. Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. 3. (Rar) Posedare, păstrare a unui bun, fără intenția de a deveni proprietarul lui. [Pr.: -ți-u-.Var.: detenție s. f.] – Din fr. détention, lat. detentio, -onis.

DETENȚIUNE, detențiuni, s. f. 1. (Uneori determinat prin «preventivă») Reținere a cuiva în stare de arest pentru cercetări. Arestat la Mohaci de austriaci, după trei ani de detențiune și de boală, [pe Ipsilante] l-a ajuns moartea la Theresienstadt. GHICA, S. 116. 2. Pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiuni politice, Detențiune grea. 3. (Rar) Posedare, păstrare (a unui bun material). Bunul dat în gaj a trecut în detențiunea creditorului. – Pronunțat: -ți-u-. – Variantă: detenție s. f.

DETENȚIUNE s.f. 1. Reținere, arestare a cuiva pentru cercetare. 2. Pedeapsă cu închisoare pentru infracțiunile politice. [Var. detenție s.f. / cf. lat. detentio, fr. détention].

DETENȚIUNE s. f. 1. reținere a cuiva în stare de arest pentru cercetare. 2. pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă dată. (< fr. détention, lat. detentio)

DETENȚIUNE ~i f. 1) Stare de arest. 2) Perioadă cât durează această stare. 3) Pedeapsă constând în privațiune de libertate. [Art. detențiunea; G.-D. detențiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. detention, lat. detentio, ~onis

detențiune f. întemnițare (dela trei până la zece ani), constituind o pedeapsă aflictivă și infamantă.

*detențiúne f. (lat. deténtio, -ónis, d. de-tinére, a deținea. V. abstențiune). Acțiunea de a deținea. Starea uneĭ persoane deținute în închisoare saŭ a unuĭ lucru luat în stăpînire de autoritățĭ. Pedeapsă aplicativă și infamantă care consistă în închisoare de la 5-20 de ani. Detențiune preventivă, timpu petrecut în arest în ainte de judecată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

detenție (desp. -ți-e) s. f., g.-d. art. detenției; pl. detenții

!detenție (-ți-e) s. f., g.-d. art. detenției; pl. detenții

detențiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. detențiunii; pl. detențiuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

AN DE DETENȚIE chinez, cingătoare, cot, cotolan, metru.

PERIOADĂ DE DETENȚIE concediu, facultate, stagiu, vacanță.

Intrare: detenție
detenție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detenție
  • detenția
plural
  • detenții
  • detențiile
genitiv-dativ singular
  • detenții
  • detenției
plural
  • detenții
  • detențiilor
vocativ singular
plural
detențiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • detențiune
  • detențiunea
plural
  • detențiuni
  • detențiunile
genitiv-dativ singular
  • detențiuni
  • detențiunii
plural
  • detențiuni
  • detențiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

detenție, detențiisubstantiv feminin

științe juridice
  • 1. Reținere a cuiva în stare de arest, pentru cercetări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Arestat la Mohaci de austriaci, după trei ani de detențiune și de boală, [pe Ipsilante] l-a ajuns moartea la Theresienstadt. GHICA, S. 116. DLRLC
  • 2. Pedeapsă penală care privează pe cineva de libertate pentru o perioadă dată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Detențiune grea. DLRLC
  • 3. rar Posedare, păstrare a unui bun, fără intenția de a deveni proprietarul lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bunul dat în gaj a trecut în detențiunea creditorului. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.