O definiție pentru desonorare
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desonorez.
Intrare: desonorare
desonorare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezonora, dezonorezverb
- 1. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ceea ce ai comis... dezonorează pe toți acei care au făcut greșeala să-ți întindă vreodată mîna. CAMIL PETRESCU, T. II 451. DLRLC
-
etimologie:
- déshonorer DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.