2 definiții pentru desholteit

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESHOLTEI vb. v. căsători, însura.

desholtei vb. v. CĂSĂTORI. ÎNSURA.

Intrare: desholteit
desholteit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desholteit
  • desholteitul
  • desholteitu‑
  • desholtei
  • desholteita
plural
  • desholteiți
  • desholteiții
  • desholteite
  • desholteitele
genitiv-dativ singular
  • desholteit
  • desholteitului
  • desholteite
  • desholteitei
plural
  • desholteiți
  • desholteiților
  • desholteite
  • desholteitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)