2 definiții pentru desholteit
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESHOLTEI vb. v. căsători, însura.
desholtei vb. v. CĂSĂTORI. ÎNSURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: desholteit
desholteit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)