7 definiții pentru deset

déset sn [At: COȘBUC, F. 114 / V: ~săt / Pl: ~uri / E: des + -et] (Rar) 1 Desiș de tufe sau de copăcei. 2 Îngrămădire de oameni sau de lucruri Si: aglomerație, înghesuială. 3 Loc strâmt în care e înghesuită o mulțime de ființe sau de lucruri.

DÉSET s. n. (Rar) 1. Desiș de tufe sau de copăcei. 2. Îngrămădire de oameni sau de lucruri; înghesuială, aglomerație. – Des + suf. -et.

DÉSET s. n. (Rar) 1. Desiș de tufe sau de copăcei. 2. Îngrămădire de oameni sau de lucruri; înghesuială, aglomerație. – Des2 + suf. -et.

DÉSET, s. n. (Rar) 1. Desiș de tufe sau de copăcei. Fuge prin desetul de fagi. COȘBUC, P. I. 160. În deset urma mi se pierde – Și-ajung într-o dumbravă verde. IOSIF, T. 66. 2. Îngrămădire de oameni sau de lucruri; înghesuială, aglomerație.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

desét, deseturi, (desăt, desât), s.n. – Desiș: „În munțî Carpaților, / În desâtu brazilor” (Papahagi, 1925; Desești); „Numai siarele sălbatice umblau prin desetul cel mare” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 240). – Din des (< desiș) + suf. -et (DEX, MDA).

Intrare: deset
deset
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deset desetul
plural
genitiv-dativ singular deset desetului
plural
vocativ singular
plural