2 definiții pentru descăpuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
descăpui vt [At: GORJAN, H. I, 107/12 / V: ~păi / Pzi: ~esc / E: des- + căpui] (Îvr) A decapita.
DESCĂPUI, descăpuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar, învechit) A decapita, a descăpățîna. Porunci gîdei... să mă ducă într-o pădure și acolo să mă descăpuiască. GORJAN, H. I 107.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: descăpuit
descăpuit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
descăpui, descăpuiescverb
- 1. Decapita, descăpățâna. DLRLCsinonime: decapita descăpățâna
- Porunci gîdei... să mă ducă într-o pădure și acolo să mă descăpuiască. GORJAN, H. I 107. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.