12 definiții pentru deplin (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEPLÍN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.
DEPLÍN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deplín, ~ă [At: VARLAAM, C. 242 / V: dă~, ~ă, di~, ~ă a / Pl: ~i, ~e / E: de4 + plin] 1 av De tot. 2 av În întregime. 3 av (Pop) Așa cum trebuie (și cum se cuvine). 4 a Întreg. 5 a Desăvârșit. 6 av (Înv; îs) ~ împuternicit Plenipotențiar. 7 av (Înv; îe) Să fie (cuvântul, voia) deplin(ă) Să se împlinească. 8-9 a, av (Înv; d. durată de timp) Încheiat. 10 av (Înv) Tocmai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPLÍN2, -Ă, deplini, -e, adj. Întreg, complet, desăvîrșit, perfect, neștirbit. Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59. Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136. Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324. Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190. ♦ Ajuns la maturitate. Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPLÍN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; total; complet; întreg. Putere ~ă. 2) fig. Care este cât se poate de mare; total. /de + plin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deplin a. complet, întreg. [Lit. plin de tot]. ║ adv. cu totul, absolut: pe deplin mulțumit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
deplín, -ă adj. (de și plin). Complet, perfect, întreg: învățat deplin, fericire deplină, victorie deplină. Adv. În mod deplin: îs deplin (saŭ pe deplin) convins, fericit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
deplín (de-plin) adj. m., pl. deplíni; f. deplínă, pl. deplíne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deplín adj. m. (sil. -plin), pl. deplíni; f. sg. deplínă, pl. deplíne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deplin
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
DEPLÍN adj. 1. v. împlinit. 2. v. total. 3. v. absolut. 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.) 5. v. nemărginit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEPLIN adj. 1. împlinit, încheiat, întreg. (Zece ani ~.) 2. complet, integral, întreg, tot, total. (Suma ~ de plată.) 3. absolut, adînc, complet, desăvîrșit, perfect, profund, total. (O liniște ~; întuneric ~.) 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: de-plin
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
deplin (adj.)
- 1. Complet.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: complet (adj.) desăvârșit neștirbit perfect întreg, întreagă 4 exempleexemple
- Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59.surse: DLRLC
- Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136.surse: DLRLC
- Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324.surse: DLRLC
- Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190.surse: DLRLC
- 1.1. Ajuns la maturitate.surse: DLRLC un exempluexemple
- Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- De + plinsurse: DEX '09 DEX '98