5 definiții pentru decroșat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECROȘA, decroșez, vb. I. 1. Tranz. A desprinde ceva care a fost agățat. 2. Refl. (Despre o mașină electrică) A se desprinde. 3. Refl. (Despre strate geologice) A se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi. – Din fr. décrocher.

DECROȘA vb. I. 1. tr. A desprinde un obiect din cîrligul în care este agățat. 2. refl. (Despre o mașină electrică) A se opri din mers, a ieși din regimul de funcționare normal. 3. (Mil.) A rupe contactul cu inamicul. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șînd. / < fr. décrocher].

A DECROȘA ~ez tranz. (obiecte agățate sau prinse) A desprinde, a scoate din cârlig (sau din cui), detașând. ~ un tablou suspendat. ~ receptorul telefonic. /<fr. décrocher

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decroșa vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. decroșez, 3 sg. și pl. decroșează, 1 pl. decroșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. decroșeze; ger. decroșând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECROȘA vb. (TEHN.) a (se) desprinde. (A ~ o mașină electrică.)

Intrare: decroșat
decroșat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • decroșat
  • decroșatul
  • decroșatu‑
  • decroșa
  • decroșata
plural
  • decroșați
  • decroșații
  • decroșate
  • decroșatele
genitiv-dativ singular
  • decroșat
  • decroșatului
  • decroșate
  • decroșatei
plural
  • decroșați
  • decroșaților
  • decroșate
  • decroșatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decroșa, decroșezverb

  • 1. tranzitiv A desprinde ceva care a fost agățat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: desprinde
  • 2. reflexiv (Despre mașini electrice) A se desprinde. DEX '09
    • diferențiere A se opri din mers, a ieși din regimul de funcționare normal. DLRLC DN
  • 3. reflexiv (termen) militar A rupe contactul cu inamicul. DN
  • 4. reflexiv (Despre strate geologice) A se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.