dalie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 223 / V: (reg) ~lă, delii sfp, tal~, tăl~, / Pl: ~ii, dălii / E: fr dahlia] (Bot) 1 Plantă decorativă din familia compozeelor, cu florile în capitule mari albe, galbene, roșii sau violete Si: (reg) gherghină (Dahlia cultorum). 2 (Bot) Lipscănoaice (Coreopsis tinctoria). 3 (Îc) Dălii galbene Mărită-mă-mamă (Raudbeckia laciniate).

DALIE, dalii, s. f. (Bot.) Gherghină. Albinele se roagă acolo și se-nchină Pe fiecare dintre molaticele dalii. STANCU, C. 55. Pe cătiniș se leagănă răzlețe... Mănunchiuri mari de dalii despletite. CAZIMIR, L. U. 36. Daliile îmbrăcate în bogatele lor rochii colorate. NEGRUZZI, S. I 223.

DALIE s.f. Plantă ornamentală din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fără miros, transplantată din America; (pop.) gherghină. [Pron. -li-e, gen. -iei, pl. dalii, dălii. / < fr. dahlia, cf. Dahl – botanist suedez].

DALIE s. f. plantă ornamentală din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fără miros; gherghină. (< fr. dahlia)

DALIE ~i f. Plantă erbacee decorativă, cu flori în capitule mari, de diferite culori; gherghină. [Art. dalia; G.-D. daliei; Sil. -li-e] /<fr. dahlia

dalie f. plantă de podoabă, importată din America la 1790 de botanistul suedez Dahl.

*dálie f. Numele științific al gherghineĭ, numită, așa după botanistu suedez Dahl, care la 1790 a adus-o din America (dáhlia varíabilis saŭ georgína varíabílis). E din familia compuselor și face niște florĭ marĭ, cu multe petale îndesate, fără miros.

dală² sf vz dalie

talie² sf vz dalie

gheorghină f. Bot. alt nume dat daliei (Georgina): mănâncă gheorghinele și îngână măslinele PANN. [Nemț. GEORGINE].

dalie (desp. -li-e) s. f., art. dalia (desp. -li-a), g.-d. art. daliei; pl. dalii, art. daliile (desp. -li-i-)

dalie (-li-e) s. f., art. dalia (-li-a), g.-d. art. daliei; pl. dalii, art. daliile (-li-i-)

dalie s. f. (sil. -li-e), g.-d. art. daliei; pl. dalii, art. daliile (sil. -li-i)

dalie, dalii.

DALIE s. (BOT.; Dahlia cultorum) gherghină, (Transilv. și Maram.) leurdină.

DALIE s. (BOT.; Dahlia cultorum) gherghină, (Transilv. și Maram.) leurdină.

DÁLIE (< fr. {i}; {s} n. pr. Dahl, botanist suedez) s. f. Plantă perenă, decorativă, din familia compozitelor, originară din Mexic, înaltă de 60-200 cm, cu flori pitice sau înalte, în capitule mari (simple sau bătute), albe, galbene, roșii sau violete (Dahlia cultorum); gherghină.

DAHLIA Cav., GHEORGHINE, DALIE fam. Compositae. Gen originar din Mexic și Guatemala, cca 15 specii, perene, ierbacee sau semilemnoase, cu rădăcini tuberizate, cărnoase, fasciculate. Tulpini (cca 2 m înălțime) fistuloase, ramificate, glabre sau pubescente. Frunze opuse, penate, eu segmente ovate,. ascuțite, serat-dentate sau incise. Flori simple sau învoalte, cele radiale divers colorate, pe receptacul comun, reunite în calatidii (înconjurate de un invc- lucru dublu serial, cel intern compus din cca 14 foliole, cel extern din 5 foliole) mari, dispuse la vîrful peduncuiilor, axilare, mai întîi pendente. La specia tipică florile centrale sînt galbene, mici, tubuloase, cele marginale liguloase, abia vizibile și viu colorate în roșu-stacojiu. Are numeroase varietăți cu flori de diferite forme și culori (albe, galbene, roșii, violet), cu capitulele voluminoase, avînd toate florile ligulate sau toate tubuloase, cu tuburile largi, divers colorate, uneori unicolore, alteori panașate. înflorește aug.-oct. Fructele sînt achene. (Pl. 28, fig. 162).

Dahlia coccinea Cav. Specie cu tulpină scurtă, ramificată. Frunzele mai înguste decît la specia precedentă. Flori simple, în capitule (în mijloc cu flori tubuloase, galbene, iar în jur flori ligulate, roșii) lung-pedunculate. încrucișată cu alte specii s-au obținut soiuri cu port de 0,50-1 m și cu flori divers colorate, dintre care unele se pot cultiva ca anuale.

Dahlia imperialis Roezl. Specie cu tulpină solidă, fistuloasă, deseori neramificată, 2-5 m înălțime. Rădăcină tuberizată. Frunze penat-lobate cu lobi rotund-ovali, ascuțiți și margini dințate. Flori grupate în calatidii.

Dahlia juarezii hort. Plantă cca 1,50 m înălțime. Flori roșii, învoite, cu ligulele rulate pe toată lungimea, către partea inferioară, formând-un fel de tub; cele dinspre centrul inflorescenței sînt mai scurte. Frunze simplu-fidate, dințate. Din aceste specii plus altele, care nu au fost descrise aici, prin diferite încrucișări au luat naștere numeroase soiuri care, după forma variată a ligulelor, a inflorescențelor și taliei s-au împărțit în grupe. În lista de clasificare a daliilor publicată de Societatea Națională pentru Dahlii S.U.A., hibrizii moderni sînt împărțiți în 10 clase cu subclasele respective. Cls. I – Dalii cu inflorescențe simple: cu capitulele formate din flori tubulare de culoare galbenă și flori ligulate pe margini, de culori diferite. „Kokette”, flori bicolor, roșu și alb: „Domingo”, flori oranj-roșcate. Cls. a II-a – Dalii cu inflorescențe ca la anemone: formate din o serie triplă de flori pseudoligulate așezate în jurul discului format din flori tubuloase. „Cornet”, roșu-închis, mijlocul galben-portocaliu. Cls. a III-a – Dalii cu guleraș: florile pseudoligulate ale inflorescenței sînt așezate într-un singur rînd, în jurul discului format din flori tubulare. Între disc și florile pseudoligulate există o serie de flori tranzitorii, de la pseudoligulate la tubuloase, dînd aspectul unui guleraș. „Cocarde Espagnole”, roșu-sîngeriu cu puncte galbene: „Fashi Monger”, discul central galben pal; „Librette”, roșu-înehis cu alb. Cls. a IV-a – Inflorescențe ca la bujor: „Bishop of Landaff”, flori carmin, foiaj arămiu; „Grenadier”, flori roșii-aprins. Cls. a V-a A – Flori gigantice, decorative, cu diametrul peste 254 mm: „Lavengro”, liliachii-purpurii; „Night Editor”, purpurii.¹ Cls. a V-a B – Flori mari, decorative, peste 203 mm diametru: „Blithe Spirit”, bicolor roșu și alb.Cls. a V-a C – Flori medii, decorative, cu diametrul peste 152 mm: „Pattern”, bicolor lavand cu alb; „Terpo”, roșii. Cls. a V-a D – Flori mici, decorative, cu diametrul între 102-150 mm: „Vigor” – galbene. Cls. a V-a E – Flori miniatur, decorative, cu diametrul ce nu depășește 102 – mm: „David Howard”, oranj-bronz. Cls. a VI-a B – Inflorescențe miniatur, în formă de sferă sau globoidale, cu diametrul de 102 mm, formată dintr-un mare număr de flori pseudoligulate, așezate în cercuri concentrice. în centrul inflorescenței se află un mic număr de flori tubuloase care poartă organele de înmulțire femele și mascule. „Rothesay Superb¹¹, roșii. Cls. a VII-a – Dalii Pompon, inflorescențe mici, 51 mm, globuloase, formate din ligule dispuse dens și ordonat: ”Andrew Lockwood„, albe; ”Willo’s Violet„, violete-închis. Daliile cu flori asemănătoare celor de cactus inflorescență formată dintr-un număr mare de flori pseudoligulate, răsucite, îndoite, lungi. în centrul capitalului se află un mic număr de flori tubuloase, care poartă organele de înmulțire, acestea sînt vizibile după ce floarea s-a trecut. Cls. a VIII-a A. Dalii cu flori asemănătoare celor de cactus-uriașe, diametrul peste 254 mm: ”Poetic„, roz-închis cu crem, fimbriate. Cls. a VIII-a B – Dalii cu flori asemănătoare celor de cactus – mari peste 203 mm: ”Drakenburg„, bronz-purpuriu. Cls. a VIII-a C – Dalii cu flori asemănătoare celor de cactus – medii, 152 mm: ”Authority„, oranj cu bronz. Cls. a VIII-a D – Dalii cu flori asemănătoare celor de cactus – mici, 102 mm: ”Doris Day„, roșu-cardinal; ”Klankstad Kerkrade„, galben ca sulful. Cls. a IX-a A – Flori uriașe, semi-cactus, cu diametrul peste 259 mm: ”Bestevaer¹¹, roșu. Cls. a IX-a B – Flori mari, semi-cactus, cu diametrul peste 203 mm: „Nantenan”, galben; „Royal Sceptre”, galben cu portocaliu. Cls. a IX-a C – Flori medii, semi-cactus, de 152 mm: „Apache”, roșu fimbriat; „Fleur de Hollande”, roșu. Cls. a IX-a D – Floare mică, semi-cactus, diametrul peste 102 mm: „Goya’s Venus”, bronz cu violet; „Marilyn”, roz-închls. Amestec: „Giraffe” flori ca de orhidee, oranj cu pete carmin. „Pink Giraffe”, roz cu pete roșii.

Dahlia pinnata Cav. (syn. D. rosea Cav.; D. variabilis Willd. Desf.). Plantă glabră sau pubescentă (peste 1 m înălțime), cu tulpină fistuloasă, ramificată, aspect de tufă, la bază lemnificată. Rădăcini cărnoase, în formă de tuberculi, fuziforme, fasciculate. Frunze mari, opuse, lobate, cu lobii ascuțiți. Flori ligulate, avînd toate culorile afară de albastru (unicolore, striate, punctate sau pătate), dispuse în capitule.