8 definiții pentru dărăcit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DĂRĂCIT1 s. n. Dărăcire. – V. dărăci.

DĂRĂCIT1 s. n. Dărăcire. – V. dărăci.

dărăcit1 sn [At: PAMFILE, I. C. 207 / Pl: ~uri / E: dărăci] 1-2 Dărăcire (1-2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DĂRĂCIT s. (TEXT.) dărăcire, pieptănare, scărmănare. (~ lînei la darac.)

Intrare: dărăcit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dărăcit
  • dărăcitul
  • dărăcitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dărăcit
  • dărăcitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dărăcitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi dărăci DEX '09 DEX '98 MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.