21 de definiții pentru curier (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURIER, -Ă, (1) curieri, -e, s. m. și f., (2,3) curiere, s. n. 1. S. m. și f. Factor poștal. ♦ Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. ♦ Ștafetă. 2. S. n. (Înv.) Corespondență care se trimite sau se primește deodată; poștă. 3. S. n. (Înv.) Nume dat unor publicații periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicații. [Pr.: -ri-er] – Din fr. courrier.

curier, ~ă [At: LB / P: ~ri-er / V: (înv) curueriu, ~iir / Pl: ~i, ~e / E: fr courier, ger Kurier] 1 smf Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. 2 smf (Spc) Factor poștal. 3 smf Ștafetă. 4 sn (înv) Corespondență care se trimite sau se primește o dată Si: poștă. 5 sn Rubrică (într-o publicație periodică) cu caracter informativ.

CURIER, -Ă, (1) curieri, -e, s. m. și f., (2) s. n., (3) curiere, s. n. 1. S. m. și f. Factor poștal. ♦ Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. ♦ Ștafetă. 2. S. n. (Înv.) Corespondență care se trimite sau se primește deodată; poștă. 3. S. n. (Înv.) Nume dat unor publicații periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicații. [Pr.: -ri-er] – Din fr. courrier.

CURIER, -Ă s.m. și f. 1. Factor poștal; cel care transportă corespondența, mesajele unei instituții. ◊ Curier diplomatic = funcționar la Ministerul de externe care duce poșta diplomatică. ♦ Ștafetă. 2. Transportul scrisorilor, al ziarelor etc. ♦ Scrisorile expediate sau cele care sosesc undeva. ♦ Cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă. [Pron. -ri-er. / < fr. courrier, cf. it. corriere, germ. Kurier].

CURIER, -Ă I. s. m. f. cel care transportă la destinație corespondență, mesaje etc.; factor poștal. ◊ ștafetă. II. s. n. 1. transportul scrisorilor, al ziarelor etc. ◊ scrisorile expediate sau primite deodată. 2. mijloc de transport (vehicul, navă, avion) care servește la transportul corespondenței sau asigură un serviciu comercial regulat. 3. cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă. (< fr. courrier)

CURIER ~i m. 1) Persoană care duce corespondența unei instituții. ◊ ~ diplomatic lucrător la ministerul de externe care transportă poșta diplomatică. 2) înv. Buletin informativ tipărit periodic, care cuprinde informații dintr-un domeniu oarecare. [Sil. -ri-er] /<fr. courrier

curier m. 1. cel ce duce depeșile; 2. totalitatea scrisorilor trimise sau primite cu acelaș curier.

*curiér m. (fr. courrier, d. it. corriere, d. córrere, a alerga). Cel care duce (împarte) scrisorĭ, telegrame ș. a. (numit și factor, poștalion, poștar și plicar). S. n., pl. e. Totalitatea scrisorilor sosite odată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

curier1 (persoană) (desp. -ri-er) s. m., pl. curieri

curier1 (persoană) (-ri-er) s. m., pl. curieri

curier (persoană) s. m. (sil. -ri-er), pl. curieri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CURIER s. v. factor, poștar, poștaș, poștă.

CURIER s. mesager, ștafetă, (înv. și reg.) olac, olăcar, (înv.) menzil, paic, pion, poștă, tabelar, tătar, vătășel. (A sosit un ~ călare.)

CURIER s. mesager, ștafetă, (înv. și reg.) olac, olăcar, (înv.) menzil, paic, pion, poștă, tabelar, tătar, vătășel. (A sosit un ~ călare.)

curier s. v. FACTOR. POȘTAR. POȘTAȘ. POȘTĂ.

Intrare: curier (s.m.)
  • silabație: cu-ri-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curier
  • curierul
  • curieru‑
plural
  • curieri
  • curierii
genitiv-dativ singular
  • curier
  • curierului
plural
  • curieri
  • curierilor
vocativ singular
  • curierule
  • curiere
plural
  • curierilor
corier
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
curuer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
curuieriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
curir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
curiir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curier, curierisubstantiv masculin
curie, curieresubstantiv neutru, substantiv feminin

  • 1. Factor poștal. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. DEX '09 DEX '98
      • 1.1.1. Curier diplomatic = funcționar la Ministerul de externe care duce poșta diplomatică. DN
    • 1.2. Ștafetă. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: ștafetă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.