8 definiții pentru crivac (pl. -uri)

CRIVÁC, crivace, s. n. 1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață. 2. Troliu rudimentar de lemn, acționat manual, folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime. 3. Piesă din scheletul unei ambarcațiuni de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcațiunii. – Et. nec.

CRIVÁC, crivacuri, s. n. 1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață. 2. Troliu rudimentar de lemn, acționat manual, folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime. 3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcației. – Et. nec.

Pl. și: crivace (vezi DEX'09 și alte surse) - LauraGellner

CRIVÁC s. mariaș, (înv.) greșlă. (Moneda austro-ungară numită ~.)

CRIVÁC s. (TEHN.) 1. chingă, cocârlă, (reg.) carboș, cârjă, coastă, cujbă, gânj. (~ la luntre.) 2. (reg.) punți (pl.). (~ la piatra zăcătoare a morii.)

CRIVÁC s. v. bâtă, ciomag, măciucă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CRIVÁC s. mariaș, (înv.) gréșlă. (Moneda austro-ungară numită ~.)

CRIVÁC s. (TEHN.) 1. chingă, cocîrlă, (reg.) carbóș, cî́rjă, coástă, cújbă, gînj. (~ la luntre.) 2. (reg.) punți (pi.). (~ la piatra zăcătoare a morii.)

crivác s. v. BÎTĂ. CIOMAG. MĂCIUCĂ.

Intrare: crivac (pl. -uri)
crivac (pl. -uri)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crivac crivacul
plural crivacuri crivacurile
genitiv-dativ singular crivac crivacului
plural crivacuri crivacurilor
vocativ singular
plural