8 definiții pentru crăcuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crăcuță sf [At: PĂCALĂ, M. R. 515 / V: crâc~, crec~ / Pl: ~țe / E: cracă + -uță] 1-8 (Șhp) Cracă (1, 3-5) (mică).

CRĂCÚȚĂ, crăcuțe, s. f. Diminutiv al lui cracă; crăculiță. – Cracă + suf. -uță.

CRĂCÚȚĂ, crăcuțe, s. f. Diminutiv al lui cracă; crăculiță. – Cracă + suf. -uță.

CRĂCÚȚĂ, crăcuțe, s. f. Diminutiv al lui cracă; rămurică, crenguță. Crăcuțe de măr.O crăcuță ruptă din salcîmul din curte. ARDELEANU, D. 46.

crăcúță f., pl. e. Dim. d. cracă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crăcúță s. f., g.-d. art. crăcúței; pl. crăcúțe

crăcúță s. f., g.-d. art. crăcúței; pl. crăcúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRĂCÚȚĂ s. v. rămurică.

CRĂCUȚĂ s. crăculiță, crăcușoară, crenguță, rămurea, rămurică, (Ban.) șibă. (O ~ de măr.)

Intrare: crăcuță
crăcuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crăcuță
  • crăcuța
plural
  • crăcuțe
  • crăcuțele
genitiv-dativ singular
  • crăcuțe
  • crăcuței
plural
  • crăcuțe
  • crăcuțelor
vocativ singular
plural