5 definiții pentru crâncenare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crâncenare sf [At: MDA ms / V: ~ncin~ / Pl: ~nări / E: crâncena] (Înv) 1 Înarmare. 2 Îngrozire. 3 Cutremurare de groază Si: crâncenat1 (3), crâncenire (3), crâncenit1 (1-3).

crâncena vr [At: POGOR, HENR. 229 / V: ~ncina / Pzi: ~nez / E: crâncen] (Înv) 1 A se înarma. 2 A se îngrozi. 3 A se cutremura de groază Si: a se crânceni (3).

CRÂNCENA, crâncenez, vb. I. Refl. (Reg.) A se încrâncena. – Din crâncen.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crâncena vb., ind. prez. 3 sg. și pl. crâncenea

Intrare: crâncenare
crâncenare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crâncenare
  • crâncenarea
plural
  • crâncenări
  • crâncenările
genitiv-dativ singular
  • crâncenări
  • crâncenării
plural
  • crâncenări
  • crâncenărilor
vocativ singular
plural
crâncinare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crâncena, crâncenezverb

etimologie:
  • crâncen DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.