cotrobónd sn vz cotrobont

cotrobónd, -bónt, -bónț și -boánță, V. contrabandă.

contrabándă sf [At: NEGRUZZI, S., I, 36 / V: ~bánt, ~bónt, ~robánt, cotrobánt / Pl: ~de / E: fr contrebande] 1 Trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. 2 (Ccr) Marfa adusă sau sustrasă prin contrabandă (1). 3 (D. mărfuri; îla) De ~ Trecut sau destinat a fi trecut peste graniță în mod clandestin. 4 (Fig; îal) Rezultat prin înșelătorie. 5 (Fig; îal) Fără valoare Si: fals. 6 (Îla) Prin ~ În mod ilegal Si: clandestin. 7 (Îal) Pe ascuns. 8 (Îe) A face ~ A trece o marfa ilegal dintr-o țară în alta, fără plata taxelor vamale.

*contrabándă f., pl. e (fr. contrebande, d. it. contrabbando, d. bando, decret, ordin, lege). Introducere de marfă pe furiș p. a nu plăti vamă: a face contrabandă. Marfă introdusă pe furiș p. a nu plăti vamă: o contrabandă bogată. De contrabandă, introdus pin contrabandă: tutun de contrabandă. Fig. Fam. Fals: un conté de contrabandă. – Vulg. cotrobond, -bont și -bonț n., pl. urĭ și -boanță f., pl. e. Ca adj. -bond: tutun cotrobond. V. cacealma.