8 definiții pentru cotărit (măsurare)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTĂRIT1, cotărituri, s. n. (Înv.) Faptul de a cotări.V. cotări.

cotărit4, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: cotări] (Reg) 1-2 Care a fost măsurat cu cotul2 (41, 46).

cotărit1 sn [At: (a. 1772) URICARIUL XXII, 356 / Pl: ~uri / E: cotări] (Înv) 1-2 Cotărire2 (1-2). 3 (Înv) Impozit pe mărfurile care se vindeau cu cotul2 (41). 4 (Înv) Impozit pe băuturile controlate cu cotul2 (46) Si: vinărit.

COTĂRIT1, cotărituri, s. n. Faptul de a cotări.V. cotări.

cotărít n., pl. urĭ. Acțiunea saŭ meseria de a coti butoaĭele. Taxa cotiriĭ unuĭ butoĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotărit1 (măsurare cu cotul) (înv.) s. n., pl. cotărituri

cotărit2 (măsurare cu cotul) (rar) s. n., pl. cotărituri

cotărit (măsurare cu cotul) s. n., pl. cotărituri

Intrare: cotărit (măsurare)
cotărit1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotărit
  • cotăritul
  • cotăritu‑
plural
  • cotărituri
  • cotăriturile
genitiv-dativ singular
  • cotărit
  • cotăritului
plural
  • cotărituri
  • cotăriturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotărit, cotăriturisubstantiv neutru

  • 1. învechit Faptul de a cotări. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi cotări DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.