3 definiții pentru coronire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coronire sf [At: DA ms / V: ~run~ / Pl: ~ri / E: coroni] (Înv) Încoronare.
corunire sf vz coronire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coronésc v. tr. Vechĭ. Încoronez: coronit-aŭ Leșiĭ pe Ioan Sobĭețki să fie craĭ (Nec. 2, 212).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: coronire
coronire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
corunire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.