13 definiții pentru cord (inimă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORD1, corduri, s. n. (Anat.) Inimă. – Din lat. cor, -dis.

CORD1, corduri, s. n. (Anat.) Inimă. – Din lat. cor, -dis.

cord1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: lat cor, coris, cf cordial] (Atm) Inimă.

cord2 sn [At: (a. 1638) IORGA, D. B. 66 / Pl: ~uri / E: mg kard] Spadă.

CORD s. n. (Med.) Inimă. Atac de cord.

CORD1 s.n. Inimă. [< lat. cor].

CORD1 s. n. (anat.) inimă. (< lat. cor, -dis)

CORD1 ~uri n. Organ central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care asigură circulația sângelui în organism; inimă. Atac de ~. /<lat. cor, ~dis

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cord1 (inimă; cuțit) s. n., pl. corduri

cord1 (inimă, cuțit) s. n., pl. corduri

cord (anat., tehn.) s. n., pl. corduri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cord (corduri), s. n. – Inimă. Lat. cor,-dis (sec. XIX). Termen medical. – Der. cordial, adj., din fr.; cordialitate, s. f.

Intrare: cord (inimă)
cord1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cord
  • cordul
  • cordu‑
plural
  • corduri
  • cordurile
genitiv-dativ singular
  • cord
  • cordului
plural
  • corduri
  • cordurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cord, cordurisubstantiv neutru

  • 1. anatomie Organ central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care asigură circulația sângelui în organism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: inimă
    • format_quote Atac de cord. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.