O definiție pentru corăbia (vb.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corăbia2 vi [At: DICȚ., ap. I. GOLESCU, C. I, 78 / Pzi: ~iez / E: corabie] (Rar) A naviga.

Intrare: corăbia (vb.)
  • silabație: co-ră-bi-a info
verb (V211)
Surse flexiune: MDA2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corăbia
  • corăbiere
  • corăbiat
  • corăbiatu‑
  • corăbiind
  • corăbiindu‑
singular plural
  • corăbia
  • corăbiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • corăbiez
(să)
  • corăbiez
  • corăbiam
  • corăbiai
  • corăbiasem
a II-a (tu)
  • corăbiezi
(să)
  • corăbiezi
  • corăbiai
  • corăbiași
  • corăbiaseși
a III-a (el, ea)
  • corăbia
(să)
  • corăbieze
  • corăbia
  • corăbie
  • corăbiase
plural I (noi)
  • corăbiem
(să)
  • corăbiem
  • corăbiam
  • corăbiarăm
  • corăbiaserăm
  • corăbiasem
a II-a (voi)
  • corăbiați
(să)
  • corăbiați
  • corăbiați
  • corăbiarăți
  • corăbiaserăți
  • corăbiaseți
a III-a (ei, ele)
  • corăbia
(să)
  • corăbieze
  • corăbiau
  • corăbia
  • corăbiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)