12 definiții pentru copulație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPULÁȚIE, copulații, s. f. 1. Unire a două celule de sex opus. 2. Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine; coit. – Din lat. copulatio, fr. copulation.

COPULÁȚIE, copulații, s. f. 1. Unire a două celule de sex opus. 2. Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine; coit. – Din lat. copulatio, fr. copulation.

copulație sf [At: DA ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat copulatio, -ionis] 1 Unire a două celule de sex opus Si: copulare (1). 2 Act al împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine trec în organele genitale feminine Si: coit, copulare (2).

COPULÁȚIE s.f. (Liv.) Împreunare, împerechere (la animale); împreunare sexuală; coit. [Gen. -iei, var. copulațiune s.f. / cf. fr. copulation, lat. copulatio – reunire].

COPULÁȚIE s. f. împerechere; act sexual; coit. (< fr. copulation, lat. copulatio)

COPULÁȚIE ~i f. 1) Unire a două celule de sex opus. 2) Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus. [Art. copulația; G.-D. copulației; Sil. -ți-e] /<fr. copulation, lat. copulatio, ~onis

COPULAȚIÚNE s.f. v. copulație.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

copulație (desp. -ți-e) s. f., art. copulația (desp. -ți-a), g.-d. art. copulației; pl. copulații, art. copulațiile (desp. -ți-i-)

copulație (-ți-e) s. f., art. copulația (-ți-a), g.-d. art. copulației; pl. copulații, art. copulațiile (-ți-i-)

copuláție s. f. (sil. -ți-e), art. copuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. copuláției; pl. copuláții, art. copuláțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: copulație
copulație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copulație
  • copulația
plural
  • copulații
  • copulațiile
genitiv-dativ singular
  • copulații
  • copulației
plural
  • copulații
  • copulațiilor
vocativ singular
plural
copulațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copulațiune
  • copulațiunea
plural
  • copulațiuni
  • copulațiunile
genitiv-dativ singular
  • copulațiuni
  • copulațiunii
plural
  • copulațiuni
  • copulațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copulație, copulațiisubstantiv feminin

  • 1. Unire a două celule de sex opus. MDA2 DEX '09 DEX '98
  • 2. Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.