10 definiții pentru coprolit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPROLIT, coprolite, s. n. Fosfat natural (de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ. [Pl. și: (m.) coproliți] – Din fr. coprolithe.

coprolit sn [At: DA ms / Pl: ~e și sm ~iți / E: fr coprolithe] (Glg) Fosfat natural de calciu, provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ.

COPROLIT, coproliți, s. m. Fosfat natural (de calciu) provenit din pietrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ. – Din fr. coprolithe.

COPROLIT, coproliți, s. m. Fosfat natural (de obicei fosfat de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară; se întrebuințează în agricultură ca îngrășămînt.

COPROLIT s.m. Fosfat natural de calciu, provenit din pietrificarea excrementelor animalelor fosile, folosit ca îngrășămînt în agricultură. ♦ Calcul (s.m. [în DN]) fecal. ♦ Excrement fosil. [Pl. -iți, (s.n.) -te. / < fr. coprolithe, cf. gr. kopros – excrement, lithos – piatră].

COPROLIT s. m. 1. excrement fosil. 2. fosfat natural de calciu, din petrificarea excrementelor animalelor fosile, îngrășământ în agricultură. ◊ calcul (II) fecal. (< fr. coprolithe)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coprolit (desp. co-pro-) s. n., pl. coprolite

coprolit (co-pro-) s. n., pl. coprolite

coprolit s. n. (sil. -pro-), pl. coprolite

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COPRO- „fecale, bălegar, excremente”. ◊ gr. kopros „bălegar, excremente” > fr. copro-, it. id., engl. id., germ. kopro- > rom. copro-.~crazie (v. -crazie), s. f., nereținerea materiilor fecale; ~cultură (v. -cultură), s. f., însămînțarea materiilor fecale recente, pe un mediu de cultură, în scopul identificării unor microbi patogeni; ~fag (v. -fag), adj., s. m., (insectă) care se hrănește cu excremente; ~fagie (v. -fagie), s. f., ingerare de materii fecale, întîlnită la unii bolnavi mintali; sin. scatofagie; ~fazie (v. -fazie), s. f., coprolalie*; ~femie (v. -femie), s. f., vorbire obscenă; ~fil (v. -fil1), adj., care crește sau care trăiește pe bălegar sau pe materii fecale; ~filie (v. -filie1), s. f., stare patologică în care bolnavul se complace în murdăria de excremente; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante saprofite care trăiesc pe excremente; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de materii fecale; ~lalie (v. -lalie), s. f., tendință morbidă de a folosi cuvinte și expresii obscene; sin. coprofazie; ~lalomanie (v. lalo-, v. -manie), s. f., obsesie patologică de a folosi un limbaj obscen, scatologic; ~lit (v. -lit1), s. n., 1. Concrețiune formată din materiile fecale întărite. 2. Excrement fosil; ~logie (v. -logie1), s. f., studiu biologic al materiilor fecale; ~manie (v. -manie), s. f., impuls morbid de a se murdări cu excremente; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., întărire excesivă a excrementelor în intestin; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen microscopic al fecalelor; ~stază (v. -stază), s. f., coprostazie*; ~stazie (v. -stazie), s. f., acumulare în intestin de materii fecale; sin. coprostază; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., protozoare care trăiesc în medii bogate în materii organice în descompunere; ~zoic (v. -zoic), adj., care crește pe materii fecale.

Intrare: coprolit
coprolit1 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: co-pro-lit info
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coprolit
  • coprolitul
  • coprolitu‑
plural
  • coprolite
  • coprolitele
genitiv-dativ singular
  • coprolit
  • coprolitului
plural
  • coprolite
  • coprolitelor
vocativ singular
plural
coprolit2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: co-pro-lit info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coprolit
  • coprolitul
  • coprolitu‑
plural
  • coproliți
  • coproliții
genitiv-dativ singular
  • coprolit
  • coprolitului
plural
  • coproliți
  • coproliților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coprolit, coprolitesubstantiv neutru

  • 1. Fosfat natural (de calciu) provenit din petrificarea în masă a excrementelor animalelor fosile din era secundară, întrebuințat în agricultură ca îngrășământ. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Calcul fecal. DN DETS
    • 1.2. Excrement fosil. DN DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.