13 definiții pentru continent (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

continént1 sn [At: GHICA, S. 540 / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: fr continent, lat continens, -ntis] (Ggf) Diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere mare de uscat, mărginită total sau parțial de mări și oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine Si: uscat.

continént2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr continent] (Rar) Care trăiește în continență Si: abstinent, cast.

CONTINÉNT1, continente, s. n. Diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere vastă de uscat, mărginită, total sau parțial, de mări și de oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine. – Din fr. continent, lat. continens, -ntis.

CONTINÉNT1, continente, s. n. Diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere mare de uscat, mărginită, total sau parțial, de mări și de oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine. – Din fr. continent, lat. continens, -ntis.

CONTINÉNT, continente, s. n. Împărțire geografică cuprinzînd o întindere mare de uscat, mărginită de obicei de mări și oceane.

CONTINÉNT s.n. Întindere vastă de pământ, mărginită de mări și de oceane. [< fr. continent, cf. it. continente, lat. continens].

CONTINÉNT1 s. n. întindere vastă de uscat, mărginită de mări sau de oceane. (< fr. continent, lat. continens)

CONTINÉNT ~e n. Suprafață vastă de pământ limitată total sau parțial de mări sau de oceane. /<fr. continent, lat. continens, ~ntis

continent n. mare întindere de pământ: Continentul Vechiu, Europa, Azia și Africa; Continentul Nou, America și Oceania.

*continént n., pl. e (lat. cóntinens, -éntis, neîntrerupt, unit, d. tenere, a ținea). Întindere foarte mare de pămînt maĭ mare de cît insula. Continentu vechĭ, Europa, Asia și Africa. Continentu noŭ, America (saŭ și Oceania, maĭ ales Australia).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

continént s. n., pl. continénte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTINÉNT s. (GEOGR.) masă continentală.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONTINÉNT (< fr., lat.) s. n. Vastă întindere de uscat înconjurată total sau aproape total de oceane sau de mări, cuprinzînd și unele insule sau arhipelaguri vecine. În epoca geologică actuală există șase continente: Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Africa, Antarctica, Australia și Oceania. Formează învelișul uscatului, totalizînd 27% din supr. totală a Pămîntului.

Intrare: continent (s.n.)
continent (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • continent
  • continentul
  • continentu‑
plural
  • continente
  • continentele
genitiv-dativ singular
  • continent
  • continentului
plural
  • continente
  • continentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)