14 definiții pentru constructor

constructór, ~oáre smf, a [At: GHICA, S. 454 / Pl: ~i, ~oáre / E: fr constructeur, lat constructor] 1-2 (Persoană) care participă la proiectarea sau executarea unei lucrări de construcție.

CONSTRÚCTOR, -OÁRE, constructori, -oare, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană cu pregătirea tehnică necesară care participă la proiectarea sau la executarea unei lucrări de construcție. – Din fr. constructeur, lat. constructor.

CONSTRÚCTOR, -OARE, constructori, -oare, s. m. și f. Persoană care construiește, care participă la o lucrare de construcție. Pilda constructorilor Canalului Volga-Don îndeamnă pe fiecare constructor din țara noastră să-și înzecească eforturile în muncă. SCÎNTEIA, 3952, nr. 2399. Un rol hotărîtor în executarea la timp a lucrărilor, în educarea comunistă a tinerilor constructori îl a re munca politico-culturală desfășurată pe șantier. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2659. ◊ (Referitor la perioada de trecere de la capitalism la socialism și de la socialism la comunism) Tinerii constructori ai comunismului aduc un neprețuit aport cauzei păcii. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 13, 6/2. ◊ (Adjectival) Inginer constructor. ▭ (Fig.) Acțiune pozitivă, constructoare. GHEREA, ST. CR. I 273. – Accentuat și: (adjectival) constructór.

constructór1 adj. m., pl. constructóri; f. sg. și pl. constructoáre

constrúctor2 s. m., pl. constrúctori

constructór adj. m., pl. constructóri; f. sg. și pl. constructoáre

constructór s. m., pl. constructóri

CONSTRÚCTOR, -OÁRE s.m. și f. (adesea adj.) Cel care construiește, participant la o construcție. [Cf. fr. constructeur, lat. constructor].

CONSTRÚCTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care construiește. (< fr. constructeur, lat. constructor)

CONSTRÚCTOR ~oáre (~ori, ~oáre) m. și f. Persoană angajată în lucrări de construcție. /<fr. constructeur, lat. constructor

constructor m. cel ce construiește, care cunoaște arta de a construi.

*constructór, -oáre adj. Care construĭește, maĭ ales edificiĭ: castoriĭ îs animale constructoare. S. m. Clăditor (ziditor) de case, acela care (în schimbu uneĭ plățĭ) îngrijește să ți se facă o casă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

muncitór-constrúctor s.m. Muncitor care lucrează la construcții ◊ „Omul nostru – fost țăran patruzeci de ani și muncitor-constructor douăzeci și doi de ani – în câteva luni și-a ridicat o căsuță.” Sc. 15 V 74 p. 1 (din muncitor + constructor)

DAVID III (Constructorul), rege georgian (1089-1125) din dinastia Bagratizilor; a lărgit hotarele statului său (între altele, în 1104/1105 a anexat regatul Kakhetia). În timpul lui, Georgia s-a eliberat de sub dominația turcilor selgiucizi. Inițiator a numeroase construcții civile și religioase.

Intrare: constructor
constructor substantiv masculin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constructor constructorul
plural constructori constructorii
genitiv-dativ singular constructor constructorului
plural constructori constructorilor
vocativ singular
plural