17 definiții pentru conspirație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSPIRÁȚIE, conspirații, s. f. Uneltire îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice; complot; conjurație. [Var.: (înv.) conspirațiúne s. f.] – Din fr. conspiration, lat. conspiratio, -onis.

conspirație sf [At: GHICA, S. 119 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr conspiration, lat conspiratio, -onis] Acțiune secretă și ilegală îndreptată împotriva conducătorilor statului sau a ordinii publice Si: complot, conjurație, conspirare, uneltire.

CONSPIRÁȚIE, conspirații, s. f. Uneltire secretă și ilegală îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice; complot; conjurație. [Var.: (înv.) conspirațiúne s. f.] – Din fr. conspiration, lat. conspiratio, -onis.

CONSPIRÁȚIE, conspirații, s. f. Uneltire secretă și ilegală împotriva ordinei publice, împotriva statului sau a conducătorilor lui; complot, conjurație. N-aș vrea să dăm acestei întîlniri... înfățișarea unei conspirații. C. PETRESCU, Î. II 105. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) conspirațiúne (CARAGIALE, O. II 85) s. f.

CONSPIRÁȚIE s.f. Acțiune secretă și ilegală îndreptată contra ordinii publice, împotriva statului etc.: uneltire, conjurație, complot. [Gen. -iei, var. conspirațiune s.f. / cf. fr. conspiration].

CONSPIRÁȚIE s. f. complot. (< fr. comspiration, lat. conspiratio)

CONSPIRÁȚIE ~i f. Proiect, elaborat în secret, prin care un grup de persoane uneltește împotriva statului sau a unei persoane; complot; conjurație. [Art. conspirația; G.-D. conspirației; Sil. -ți-e] /<fr. conspiration, lat. conspiratio, ~onis

CONSPIRAȚIÚNE s. f. v. conspirație.

CONSPIRAȚIÚNE s. f. v. conspirație.

CONSPIRAȚIÚNE s. f. v. conspirație.

conspirațiune sf vz conspirație

CONSPIRAȚIÚNE s.f. v. conspirație.

conspirați(un)e f. 1. complot în contra Statului; 2. cabală particulară; 3. înțelegere, învoeală secretă.

*conspirațiúne f. (lat. conspirátio, -ónis). Unire contra statuluĭ orĭ a unuĭ particular. Conspirațiunea tăceriĭ, învoĭală secretă de a nu maĭ vorbi despre o persoană (de a o ignora), ca și cum ar fi moartă, cu scopu de a-ĭ reduce valoarea. – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conspirație (-ți-e) s. f., art. conspirația (-ți-a), g.-d. art. conspirației; pl. conspirații, art. conspirațiile (-ți-i-)

conspiráție s. f. (sil. -ți-e), art. conspiráția (sil. -ți-a), g.-d. art. conspiráției; pl. conspiráții, art. conspiráțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSPIRAȚIE s. complot, conjurație, intrigă, mașinație, uneltire, (livr.) cabală, (înv. și pop.) meșteșug, meșteșugire, (înv.) măiestrie, (fig.) lucrătură, urzeală. (~ îndreptată împotriva cuiva.)

Intrare: conspirație
conspirație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conspirație
  • conspirația
plural
  • conspirații
  • conspirațiile
genitiv-dativ singular
  • conspirații
  • conspirației
plural
  • conspirații
  • conspirațiilor
vocativ singular
plural
conspirațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conspirațiune
  • conspirațiunea
plural
  • conspirațiuni
  • conspirațiunile
genitiv-dativ singular
  • conspirațiuni
  • conspirațiunii
plural
  • conspirațiuni
  • conspirațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conspirație, conspirațiisubstantiv feminin

  • 1. Uneltire îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote N-aș vrea să dăm acestei întîlniri... înfățișarea unei conspirații. C. PETRESCU, Î. II 105. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.