4 definiții pentru conjuncturist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONJUNCTURIST, -Ă, conjuncturiști, -ste, adj. (Rar) De conjunctură. – Din fr. conjuncturiste.
CONJUNCTURIST, -Ă, conjuncturiști, -ste, adj. (Rar) De conjunctură. – Din fr. conjuncturiste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conjuncturist, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~iști, ~e / E: fr conjoncturiste] (Rar) 1-2 De conjunctură (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conjuncturist, -ă adj. (Persoană) care se folosește de împrejurări, de obicei pentru satisfacerea intereselor proprii ◊ „«Caloianul» e romanul unui om mereu disponibil, unui scriitor conjuncturist, unui spirit egoist și laș, subiect pretext pentru a prezenta o epocă și o profesiune din interiorul ei.” Săpt. 18 VII 75 p. 3 (din conjunctură + -ist; cf. fr. conjoncturiste; PR 1960; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conjuncturist s. m., adj. m. conjuncturiști; f. sg. conjuncturistă, pl. conjuncturiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
conjuncturist, conjuncturistăadjectiv
- 1. De conjunctură. MDA2 DEX '09 DEX '98
etimologie:
- conjuncturiste MDA2 DEX '09 DEX '98