12 definiții pentru conclav (pl. -e)

concláv sn [At: DA / V: sf Pl: ~e / E: lat conclave] 1 Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați. 2 (Îbrc) Sfat al cardinalilor, adunați pentru alegerea unui nou papă. 3 (Pex; gmț) Adunare. 4 Sală în care se întrunesc cardinalii după moartea papei, pentru alegerea unui nou papă.

CONCLÁV, conclave, s. n. 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați. 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă. ♦ Fig. Adunare secretă. 3. Sala în care se întrunește conclavul (2). – Din fr. conclave.

CONCLÁV, conclave, s. n. 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați. 2. Adunare a cardinalilor întruniți pentru alegerea unui nou papă. ♦ Fig. Adunare secretă. 3. Sala în care se întrunește conclavul (2). – Din fr. conclave.

CONCLÁV, conclave, s. n. 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați. 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou papă. ♦ (Glumeț) Adunare. 3. Sala în care se întrunește conclavul (2). – Din fr. conclave.

CONCLÁV, conclave, s. n. Sfatul cardinalilor, adunați pentru alegerea papei. ♦ (Glumeț) Adunare. Nu știi că avem conclav la Gherase? BART, E. 190.

!concláv s. n., pl. conclávuri

concláv s. n., pl. concláve

CONCLÁV s.n. 1. Încăpere în care matroanele romane se retrăgeau pentru a-și primi prietenii apropiați. 2. Adunare a cardinalilor pentru alegerea unui papă; loc unde se ține această adunare. [Pl. -ve, -vuri. / < lat. conclave – cameră închisă cu cheia, cf. fr., it. conclave].

CONCLÁV s. n. 1. încăpere în care matroanele romane se retrăgeau pentru a-și primi prietenii apropiați. 2. adunare a cardinalilor pentru alegerea unui papă. ◊ sala adunării. 3. (fig.) adunare secretă. (< fr., lat. conclave)

CONCLÁV ~e n. 1) Întrunire a cardinalilor în vederea alegerii unui nou papă. 2) Sală în care are loc o astfel de întrunire. 3) iron. Adunare care își propune să rezolve false probleme. /<fr., lat. conclave

*concláv n., pl. e (lat. con-cláve, cameră, d. clavis, cheĭe. V. cheĭe). Adunare de cardinalĭ ca să aleagă un papă. Localu acesteĭ adunărĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONCLÁV (‹ fr., lat. m. conclave „cameră închisă cu cheia”) s. n. 1. Adunare a cardinalilor în vederea alegerii noului papă, conform unei proceduri instituite în 1274 de papa Grigorie al X-lea. 2. Sala în care se întrunește conclavul (1).

Intrare: conclav (pl. -e)
conclav (pl. -e) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conclav conclavul
plural conclave conclavele
genitiv-dativ singular conclav conclavului
plural conclave conclavelor
vocativ singular
plural