4 definiții pentru comutator (pl. comutatori)

COMUTATÓR s. v. întrerupător.

COMUTATÓR s.n. Dispozitiv pentru inversarea sensului unui curent electric sau pentru schimbarea unui sistem de conexiuni prin altul; întrerupător; șaltăr. [Pl. -oare (s.m.) -ori. / < fr. commutateur].

COMUTATÓR s. n. dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei de curent electric ori pentru modificarea succesivă a conexiunilor mai multor circuite; întrerupător; șaltăr. (<fr. commutateur)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMUTATÓR s. (FIZ.) întrerupător, șaltăr. (~ pentru lumina electrică.)

Intrare: comutator (pl. comutatori)
comutator (pl. comutatori)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comutator comutatorul
plural comutatori comutatorii
genitiv-dativ singular comutator comutatorului
plural comutatori comutatorilor
vocativ singular
plural