2 definiții pentru compețire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPEȚI vb. v. candida, concura.

Intrare: compețire
compețire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compețire
  • compețirea
plural
  • compețiri
  • compețirile
genitiv-dativ singular
  • compețiri
  • compețirii
plural
  • compețiri
  • compețirilor
vocativ singular
plural