16 definiții pentru comerciantă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană fizică sau juridică specializată în efectuarea actelor de comerț. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul; negustor. [Pr.: -ci-ant] – Din it. commerciante, fr. commerçant.

COMERCIÁNT, -Ă, comercianți, -te, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu comerțul privat; negustor. – Pronunțat: -ci-ant.

COMERCIÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face comerț particular; negustor, neguțător. [Cf. fr. commerçant, it. commerciante].

COMERCIÁNT, -Ă s. m. f. cel care face comerț particular; negustor. (< it. commerciante)

COMERCIÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care face comerț privat; negustor. [Sil. -ci-ant] /<it. commerciante, fr. commerçant

*comerciánt, -ă s. (it. commerciante). Negustor. – Barb. comersant (fr. commerçant).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comerciantă (-ci-an-) s. f., g.-d. art. comerciantei; pl. comerciante

comerciántă s. f. (sil. -ci-an-), pl. comerciánte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMERCIÁNTĂ s. negustoreasă, negustoriță.

COMERCIANTĂ s. negustoreasă, negustoriță.

COMERCIÁNT s. negustor, (înv. și reg.) sfârnar, (reg.) târguitor, (înv.) cupeț, negociant, negociator, privătar.

COMERCIANT s. negustor, (înv. și reg.) sfîrnar, (reg.) tîrguitor, (înv.) cupeț, negociant, negociator, privătar.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMERCIANT. Subst. Comerciant, negustor, negustoraș (dim.), neguțător (înv. și pop.), cupeț (reg.), brașovean (înv.), lipscan (înv.), levantin (înv.); vînzător; precupeț, misit, samsar, pazarghidean (turcism înv.), traficant, pilar (reg.), oltean (înv.); comisionar, comis-voiajor. Negustor angrosist, negociant (înv.), toptangiu (înv.). Negustor. ambulant, coropcar (reg.), marfagiu (înv. și reg.), colportor (înv.), scăunaș (înv.), tarabagiu, bocceagiu (înv.), vengher (înv.), marchitan, tolbaș (înv.), telal, șătrar (reg.), chivuță (rar). Prăvăliaș (rar), dughengiu (reg.), dughenar (reg.). Băcan; măslinar (rar). Măcelar, mezelar, cîrnățar, pastramagiu (ieșit din uz). Găinar; păsărar. Zarzavagiu; fructar; alunar; merar (rar). Apar (rar), sacagiu (înv.); bragagiu; sifonar; limonagiu (rar), salepgiu. Cîrciumar, hangiu, orîndar (înv. și reg.), vinar (pop., rar), cazacliu (înv.), berar, țuicar; oțetar (înv.). Tutungiu, debitant. Brutar, franzelar, covrigar, simigiu; plăcintar, ciurecar (înv.); gogoșar (rar), alvițar, halvagiu (rar), rahagiu (înv.). Lăptar, iaurgiu. Bogasier (înv.); hăinar (înv.), basmangiu (înv.), postăvar, stămbar (rar), mătăsar (înv.), pînzar (înv.), ceaprazar, șepcar, pălărier, ișlicar (înv.), cojocar, blănar. Cavaf (înv.). Florăreasă, floristă (rar), buchetieră (înv.). Cerealist, grînar (înv.), orzar. Geambaș; cirezar (pop.), sfîrnar (rar), gelep (înv.), măjar (înv. și reg.); pescar. Găzar, păcurar (reg.), dohotar (reg.); vărar, cărbunar. Alămar, argintar (rar). Ciurar; frînghier, gabrovean (înv.); geamgiu; lumînărar; pielar; rogojinar; trocar; măturar. Librar. Anticar, buchinist (franțuzism). Chioșcar, tejghetar. Negustorie. Negustorime. Adj. Negustoresc, de negustor; comercial, mercantil (livr.). Vb. A face comerț, a vinde, a negustori (înv. și pop.), a neguța (înv. și pop.), a precupeți (rar). A comercializa; a trafica. Adv. Negustorește. V. atelier, comerț, local, locuri comerciale, meșteșugar.

Intrare: comerciantă
  • silabație: -ci-an-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comerciantă
  • comercianta
plural
  • comerciante
  • comerciantele
genitiv-dativ singular
  • comerciante
  • comerciantei
plural
  • comerciante
  • comerciantelor
vocativ singular
  • comerciantă
  • comercianto
plural
  • comerciantelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comerciant, comercianțisubstantiv masculin
comerciantă, comerciantesubstantiv feminin

  • 1. Persoană fizică sau juridică specializată în efectuarea actelor de comerț. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.