12 definiții pentru comentator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMENTATÓR, -OÁRE, comentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care interpretează o operă literară, istorică etc.; autor de comentarii. ♦ Persoană care comentează desfășurarea unui eveniment, a unei întreceri sportive etc. (la radio, televiziune). – Din fr. commentateur, lat. commentator, -oris.

COMENTATÓR, -OÁRE, comentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care interpretează o operă literară, istorică etc.; autor de comentarii. ♦ Persoană care comentează desfășurarea unui eveniment, a unei întreceri sportive etc. (la radio, televiziune). – Din fr. commentateur, lat. commentator, -oris.

comentator, ~oare [At: (a. 1865) URICARIUL X, 372/17 / Pl: ~i, ~oare / E: fr commentateur, lat commentator] 1-2 smf, a (Persoană) care interpretează o operă literară, istorică etc. 3-4 smf, a (Autor) de comentarii. 5-6 smf, a (Persoană) care comentează desfășurarea unui eveniment, a unei întreceri sportive etc. (la radio, televiziune).

COMENTATÓR, -OÁRE, comentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care interpretează o operă literară, istorică etc.; autor de comentarii. V. adnotator. Note explicative a faptelor, culese prin. cei mai renumiți comentatori ai lui Herodot. ODOBESCU, S. II 491.

COMENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care interpretează o situație, un eveniment, o operă literară, istorică etc.; autor al unor comentarii. [Cf. fr. commentateur, lat. commentator].

COMENTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care interpretează o situație, un eveniment, o operă literară, istorică etc. ◊ (spec.) ziarist care comentează știri de actualitate. (< fr. commentateur, lat. commentator)

COMENTATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Autor de comentarii literare, istorice sau juridice. 2) Persoană care comentează știri de actualități (la radio, la televiziune, în presă). /<fr. commentateur, lat. commentator, ~oris

comentator m. cel ce comentează o operă.

*comentatór, -oáre s. (lat. comentator). Care comentează, autor de comentariĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comentatór s. m., pl. comentatóri

comentatór s. m., pl. comentatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMENTATÓR s. 1. interpret, tălmăcitor, tâlcuitor. (~ al unui text.) 2. prezentator. (~ de actualități la TV.)

COMENTATOR s. interpret, tălmăcitor, tîlcuitor. (~ al unui text.)

Intrare: comentator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comentator
  • comentatorul
  • comentatoru‑
plural
  • comentatori
  • comentatorii
genitiv-dativ singular
  • comentator
  • comentatorului
plural
  • comentatori
  • comentatorilor
vocativ singular
  • comentatorule
plural
  • comentatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comentator, -oare comentatoare comentator

  • 1. Persoană care interpretează o operă literară, istorică etc.; autor de comentarii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: interpret, -ă tâlcuitor tălmăcitor un exemplu
    exemple
    • Note explicative a faptelor, culese prin cei mai renumiți comentatori ai lui Herodot. ODOBESCU, S. II 491.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Ziarist care comentează știri de actualitate.
      surse: MDN '00
    • 1.2. Persoană care comentează desfășurarea unui eveniment, a unei întreceri sportive etc. (la radio, televiziune).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: prezentator

etimologie: