6 definiții pentru colur
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
colur2 smn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri, ~e / E: lat colurus] (Ast; înv) Cele două cercuri mari ale sferei care taie ecuatorul și zodiacul în patru părți egale.
còlur n. săgeata morii de vânt. [Slav. KOLŬ, prăjină: forma colur e abstrasă din plural].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
colúr n., pl. e (vgr. kóluros, d. kolós, truncheat, și urá, coadă). Astr. Nume dat la doŭă marĭ cercurĭ ale sfereĭ, perpendiculare pe ecŭator, și care trec unu pin punctele echinocțiale, ĭar altu pin cele solstițiale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COLUR s. v. săgeată.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colur s. v. SĂGEATĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
colur, colure, s.n. (înv.) săgeata morii de vânt.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: colur
colur substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)