4 definiții pentru colivar (obiect; -e)

colivár1 (persoană) s. m., pl. colivári

colivár2 (obiect) s. n., pl. coliváre

colivár (obiect) s. n., pl. coliváre

colivár m. Iron. Care umblă după pomană ca să mănînce coliva. S. n., pl. e. Tabla de pus coliva.

Intrare: colivar (obiect; -e)
colivar (obiect; -e) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colivar colivarul
plural colivare colivarele
genitiv-dativ singular colivar colivarului
plural colivare colivarelor
vocativ singular
plural