2 definiții pentru coicăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coicăi v [At: CIAUȘANU, V. / V: (1) ~ca / P: co-i-că-i / Pzi: ~esc (~ciesc) și coicăi, p 3 ~e / E: fo] 1-2 vir (Ban și Olt; d. porci și mai ales d. purcei) A guița. 3 (Fig) A chinui rău de tot Si: (reg) a acăi (1), a smotoci, a țipui.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COICĂI vb. v. grohăi, guița.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: coicăire
coicăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||