9 definiții pentru codreană

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CODREAN, -Ă, codreni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care aparține codrului, privitor la codru; din codru; codresc. 2. S. m. și f. Pădurean. – Codru + suf. -ean.

CODREAN, -Ă, codreni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care aparține codrului, privitor la codru; din codru; codresc. 2. S. m. și f. Pădurean. – Codru + suf. -ean.

CODREAN, -Ă, codreni, -e, adj. (Rar) De (sau din) codru. Ca o tînără crăiasă De prin culmile codrene, Treci prin verzile păduri. NECULUȚĂ, Ț. D. 79. Colo unde plaiul se face mai codrean, Stoian îi iese-n cale, bătrînul hoț Stoian. COȘBUC, P. II 95. ◊ Fig. Se-ntoarce în codreana-i noapte tînărul voinic. EMINESCU, L. P. 129. ♦ (Substantivat) Persoană care trăiește pe lîngă codri; pădurean. Un codrean cu fruntea naltă Vine... hăulind. ALECSANDRI, P. III 401.

CODREAN ~eană (~eni, ~ene) 1) Care ține de regiunea codrilor; propriu codrilor. 3) și substantival Care trăiește în regiunea codrilor. /codru + suf. ~ean

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

codrean (rar) (desp. co-drean) adj. m., s. m., pl. codreni; adj. f., s. f. codrea, pl. codrene

codrean (rar) (co-drean) adj. m., s. m., pl. codreni; adj. f., s. f. codreană, pl. codrene

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CODREAN s. v. pădurar, pădurean.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

codrean, codreancă, s.m. și f. (reg., înv.) oștean recrutat din regiunea „Codrul Tigheciului”.

codrean, -ă, codreni, -e, s.m.f., adj. – 1. Persoană care face parte din populația zonei Codru (Țara Codrului) sau este originară din această zonă. 2. (adj.) Care aparține Codrului, privitor la Codru sau la populația din această zonă. ♦ (onom.) Codrean, Codreanu, Codrenu, nume de familie (180 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din n. top. Codru + suf. -ean.

Intrare: codreană
  • silabație: co-drea-nă info
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codrea
  • codreana
plural
  • codrene
  • codrenele
genitiv-dativ singular
  • codrene
  • codrenei
plural
  • codrene
  • codrenelor
vocativ singular
  • codrea
  • codreano
plural
  • codrenelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

codrean, codrenisubstantiv masculin
codrea, codrenesubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care trăiește pe lângă codri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un codrean cu fruntea naltă Vine... hăulind. ALECSANDRI, P. III 401. DLRLC
etimologie:
  • Codru + sufix -ean. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.