5 definiții pentru codirlă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

codírlă sf [At: JIPESCU, O. 151 / V: (Mol; Trs) ~dar~, (reg) ~dấrblă, (Olt) ~ră / Pl: ~le / E: coadă + -irlă] 1 (Reg) Coadă (1) a unui animal. 2 (Pan; reg) Partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru animalele de tracțiune Si: (reg) seriglă, chelnă, chilnă, șușlete, șișlet, scărilă. 3 (Pan; reg) Partea din urmă a unei cete de copii, la joc. 4 (Pan; reg) Partea din urmă a unui stol de păsări. 5 (Pan; reg) Cel care rămâne la coadă (8) Si: codiță, codaș, codaciu, codan. 6 (Pan; îvp) Cel ce dă la urmă în jocul arșicelor. 7 (Reg) Codiriște.

codírlă (vest) și -î́rlă (est) f., pl. e (d. coadă cu sufixu ca’n șopîrlă, cĭocîrlan). Coadă lungă (Iron.): codirla vulpiĭ. Coada lungă la car, inima prelungită. Cel rămas în urmă la joc: eștĭ codirla! Corlată, șeriglă, scărilă, sușleț, înfundătoare de gratiĭ la căruță (compusă din cotocĭ și speteze). Partea din urmă a căruțeĭ: a căuta pin codirlă.

codấrlă sf vz codirlă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: codirlă
codirlă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.