16 definiții pentru cocoloș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț1, ghemotoc. ♦ Bulgăre mic și compact de făină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. [Pl. și: (m.) cocoloși] – Formație onomatopeică.

cocoloș sn [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: ~oașă sf, gogo~, gogoliu sm / Pl: ~oașe, (rar) ~uri, ~i / E: pbl fo] 1 Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică Si: boț1, bulgăre, bulz, ghemotoc, gogoloi, mototol. 2 Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. 3 (Spc) Cocoloș (1) făcut din două bucăți de mămăligă caldă, între care se bagă brânză sau urdă Si: boț, dodoc. 4 (Pex) Cocoloș (1) de cârpe, de hârtie întrebuințat ca dop. 5 (Bot; reg; pan) Cartof (1). 6 (Bot; reg) Știulete necurățat de boabe. 7 Umflătură.

COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț1, ghemotoc. ♦ Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. [Pl. și: (m.) cocoloși] – Probabil formație onomatopeică.

COCOLÓȘ, cocoloașe, s. n. 1. Bucată dintr-o substanță (moale sau comprimabilă) căreia i s-a dat o formă aproape sferică; boț, bulgăr, mototol, ghemotoc.- Se zbenguiau... aruncîndu-și cocoloașe de hîrtie. PAS, Z. I 266. Frămintă cocoloașe de pîine. C. PETRESCU, C. V. 65. Marioara tăcea și pufnea din cînd în cînd spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pîine. REBREANU, R. I 27. De capătul sforii leagă un cocoloș bun de alviță. ȘEZ. I 91. 2. Bulz făcut din două bucăți de mămăligă caldă, între care se pune brînză sau urdă și căruia i se dă o formă rotundă; boț, urs. 3. Bulgăre mic de făină, de mălai, de griș etc. care rămîne mai tare într-o mîncare care nu a fost bine amestecată sau fiartă. Mămăligă cu cocoloașe.Pl. și: (s. m.) cocoloși. – Variantă: cocoloáșă (SLAVICI, N. I 258) s. f.

COCOLÓȘ ~oáșe n. 1) Bucată nu prea mare sferică dintr-un material; boț; ciuculete. ~ de hârtie. ~ de lut. 2) Bulgăre de făină sau crupe, rămas nefiert într-o mâncare; bol; bulz. 3) Boț de mămăligă fierbinte în care s-a pus brânză de oi; bulz. /Onomat.

cocoloș n. 1. ceva rotund și ghemuit: cocoloș de ceară, de zăpadă; 2. brânză înfășurată în mămăligă și coaptă pe cărbuni; 3. Mold. porumb necurățat. [Tras dintr’un primitiv coc sau gog, care exprimă o masă rotunjită și care e reprezentat românește, în afară de cocoloș sau gogoloș, de cocoașă și gogoașă, de gogon (cu derivatele gogonat, gogoneț)].

cocolóș (vest) și gogolóș (est) m. și n., pl. oașe (din răd. coco și gogo ca’n cocă, cocolan, cocolesc, cocoașă, gogoașă, goagă, care e rudă cu boboc, buburuz ș.a.). Bulz, boț, mototol (de zăpadă, de pîne, de hîrtie): copiiĭ se bat cu cocoloșĭ de zăpadă. Buburuz rămas neamestecat în mămăliga răŭ preparată: mămăligă cu cocoloșĭ. Bulz de mămăligă ferbinte umplu cu brînză de burduf (V. urs). Chist sebaceŭ. Vest. Rar. Ștulete. A face cocoloș, a cocoloși, a mușamaliza. – În est și totolóș (Șez. 7, 75) și gogoloț.[1]

  1. După alte surse, și: totoloț. LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!cocoloș s. n., pl. cocoloașe

cocoloș s. n. / s. m., pl. cocoloașe/cocoloși

cocolóș s.n. / s.m., pl. n. cocoloáșe / m. cocolóși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COCOLÓȘ s. 1. v. bulgăre. 2. v. bulz. 3. v. ghemotoc.

COCOLOȘ s. 1. bulgăre, (reg.) bruș, (Transilv. și Ban.) surducă. (Un ~ de pămînt.) 2. boț, bulz, (pop.) golomoz, (reg.) dodoc, gîscă, urs, (prin Mold.) totoloț. (Un ~ de mămăligă.) 3. ghemotoc, mototol, (reg.) boboloș, tomoașă, (Olt. și Munt.) toltoașă. (A făcut hîrtia ~.)

Intrare: cocoloș
cocoloș1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoloș
  • cocoloșul
  • cocoloșu‑
plural
  • cocoloașe
  • cocoloașele
genitiv-dativ singular
  • cocoloș
  • cocoloșului
plural
  • cocoloașe
  • cocoloașelor
vocativ singular
plural
cocoloș2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoloș
  • cocoloșul
  • cocoloșu‑
plural
  • cocoloși
  • cocoloșii
genitiv-dativ singular
  • cocoloș
  • cocoloșului
plural
  • cocoloși
  • cocoloșilor
vocativ singular
plural
cocoloașă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocoloașă
  • cocoloașa
plural
  • cocoloașe
  • cocoloașele
genitiv-dativ singular
  • cocoloașe
  • cocoloașei
plural
  • cocoloașe
  • cocoloașelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cocoloș, cocoloașesubstantiv neutru
cocoloș, cocoloșisubstantiv masculin

  • 1. Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; boț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se zbenguiau... aruncîndu-și cocoloașe de hîrtie. PAS, Z. I 266. DLRLC
    • format_quote Frămîntă cocoloașe de pîine. C. PETRESCU, C. V. 65. DLRLC
    • format_quote Marioara tăcea și pufnea din cînd în cînd spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pîine. REBREANU, R. I 27. DLRLC
    • format_quote De capătul sforii leagă un cocoloș bun de alviță. ȘEZ. I 91. DLRLC
    • 1.1. Bulgăre mic și compact de făină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mămăligă cu cocoloașe. DLRLC
  • 2. Bulz făcut din două bucăți de mămăligă caldă, între care se pune brânză sau urdă și căruia i se dă o formă rotundă. DLRLC
    sinonime: boț urs
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.