O definiție pentru cochetare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cochetare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 220/11 / Pl: ~tări / E: cocheta] 1 Încercare de a atrage atenția, interesul cuiva printr-un mod de comportare atrăgător Și cochetat (1). 2 Schimb de vorbe curtenitoare Si: cochetat (2).
Intrare: cochetare
cochetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |