7 definiții pentru coabita (1 coabit) cohabita


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COABITÁ vb. I. intr. (Despre un bărbat și o femeie) A locui împreună, în aceeași casă; a conviețui. [Pron. co-a-, p.i. -tez, coabít. / cf. lat. cohabitare, fr. cohabiter].

COABITÁ vt. intr. 1. a conviețui. 2. (despre specii diferite) a popula același habitat. (< fr. cohabiter, lat. cohabitare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coabitá (a ~) (co-a-) vb., ind. prez. 3 coabiteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COABITÁ vb. (JUR.) a conviețui, a trăi, a viețui. (Au ~ doi ani ca soț și soție.)

COABITA vb. (JUR.) a conviețui, a trăi, a viețui. (Au ~ doi ani ca soț și soție.)

Intrare: coabita (1 coabit)
coabita (1 coabit) verb grupa I conjugarea I
verb (V3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coabita
  • coabitare
  • coabitat
  • coabitatu‑
  • coabitând
  • coabitându‑
singular plural
  • coabi
  • coabitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coabit
(să)
  • coabit
  • coabitam
  • coabitai
  • coabitasem
a II-a (tu)
  • coabiți
(să)
  • coabiți
  • coabitai
  • coabitași
  • coabitaseși
a III-a (el, ea)
  • coabi
(să)
  • coabite
  • coabita
  • coabită
  • coabitase
plural I (noi)
  • coabităm
(să)
  • coabităm
  • coabitam
  • coabitarăm
  • coabitaserăm
  • coabitasem
a II-a (voi)
  • coabitați
(să)
  • coabitați
  • coabitați
  • coabitarăți
  • coabitaserăți
  • coabitaseți
a III-a (ei, ele)
  • coabi
(să)
  • coabite
  • coabitau
  • coabita
  • coabitaseră
cohabita
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)