O definiție pentru clientuș

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clientuș sn [At: GR. BĂN. / Pl: ~e / E: mg köntös] (Reg) Pieptar de dimie.

Intrare: clientuș
clientuș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clientuș
  • clientușul
plural
  • clientușe
  • clientușele
genitiv-dativ singular
  • clientuș
  • clientușului
plural
  • clientușe
  • clientușelor
vocativ singular
plural