opțiuni
  • info

2 definiții pentru cletenare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cletena v vz clătina

CLETENA vb. I v. clătina.

Intrare: cletenare
cletenare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cletenare
  • cletenarea
plural
  • cletenări
  • cletenările
genitiv-dativ singular
  • cletenări
  • cletenării
plural
  • cletenări
  • cletenărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clătina, clatinverb

  • 1. tranzitiv reflexiv intranzitiv A (se) mișca (puțin, lin) într-o parte și într-alta; a (se) legăna; a (se) agita (ușor). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agita legăna
    • format_quote Soarele căzuse, stins și livid, îndărătul aburilor și un vînt rece clătina stuful și trestiile înalte. DUMITRIU, N. 289. DLRLC
    • format_quote Gheorghe îl clătină tare, ca să se deștepte. VLAHUȚĂ, O. A. I 104. DLRLC
    • format_quote Brazii suspinau Și-a lor crengi le clătinau. ALECSANDRI, P. II 186. DLRLC
    • format_quote Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină, Suflă vîntul și-o clatină Din vîrf pînă la tulpină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. DLRLC
    • format_quote Cînd oi clătina din funie, voi să știți că eu voi fi aice și că doresc să mă trageți afară. SBIERA, P. 84. DLRLC
    • format_quote Și-a dat drumu... în lumea cealaltă... spunîndu-le să scoată leagănul afară cînd va clătina el de frînghie. ȘEZ. II 52. DLRLC
    • format_quote Frunzișurile vechi... se clătinau numai sub picăturile ploii. DUMITRIU, V. L. 16. DLRLC
    • format_quote Fulgera și bubuia, de se clătina oalele-n cuie. RETEGANUL, P. I 19. DLRLC
    • format_quote Frunza codrilor nu se clătina și tăcerea neturburată își întinsese pretutindeni nețărmurita ei stăpînire. HOGAȘ, M. N. 165. DLRLC
    • format_quote Ușa... se clătina scîrțîind în vînt. EMINESCU, N. 38. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A clătina capul (sau, intranzitiv, din cap) = a-și mișca capul într-o parte și în alta în semn de mirare, de îndoială, de descurajare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ion clătină din cap și dădu să iasă. DUMITRIU, V. L. 20. DLRLC
      • format_quote Am clătinat din cap; socoteam că l-am pus în încurcătură. SADOVEANU, N. F. 55. DLRLC
      • format_quote Alții, de mirare, Cu mîna la gură capul clătina. ALECSANDRI, P. A. 49. DLRLC
      • format_quote Ivan se depărtă clătinînd din cap. NEGRUZZI, S. I 66. DLRLC
  • 2. reflexiv A șovăi în mers, în mișcare; a se împletici (din cauza slăbiciunii, a beției etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împletici șovăi
    • format_quote Se ridicară clătinîndu-se, beți de somn. DUMITRIU, V. L. 87. DLRLC
    • format_quote Am simțit că mă clatin și că nu mai pot să înaintez. SAHIA, N. 58. DLRLC
    • format_quote Se clatină rărite șiruri lungi de bătălie. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • 2.1. figurat Ezita, șovăi. DLRLC
      sinonime: ezita șovăi
      • format_quote Inimă slabă, așa ca să se clatine... de te miri ce, n-avea cuvioasa. VLAHUȚĂ, A. 138. DLRLC
    • 2.2. figurat A fi într-o situație critică, nesigură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A aflat negustorimea că se clatină rău Kir Ianulea. CARAGIALE, O. III 39. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) mișca din loc; a (se) urni, a (se) clinti, a (se) clăti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: clinti clăti urni
    • format_quote Puse umărul și clătină bolovanul din loc. DLRLC
etimologie:
  • clăti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.