O definiție pentru ciurcurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciurcura vi [At: PĂSCULESCU, L. P. / Pzi: ciurcur / E: ciur2 + picura] (Pop) A picura.
Intrare: ciurcurare
ciurcurare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |