O definiție pentru ciumecar


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciumecar, ciumecari s. m. prostănac.

Intrare: ciumecar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciumecar
  • ciumecarul
  • ciumecaru‑
plural
  • ciumecari
  • ciumecarii
genitiv-dativ singular
  • ciumecar
  • ciumecarului
plural
  • ciumecari
  • ciumecarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)