3 definiții pentru ciumbrire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cĭumbrésc, V. zîmbez.
zîmbéz v. tr. (var. din zîmbesc). Vest. Știrbez ascuțișu unuĭ cuțit orĭ buza unuĭ vas. – În est jîmbez. Și refl. „a-țĭ arăta dințiĭ”: cînele se jîmba. În Olt. cĭumbresc (vsl. zombrŭ, dinte; rus. zubritĭ, a se zîmba).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CIUMBRI, ciumbresc, vb. IV. (Olt.; Var.) A zîmba. (cf. zîmba)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: ciumbrire
ciumbrire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||